Bifolium

Note Biblice și Patristice

Despre discursul esoteric

34676

NOTĂ | Kocku von Stuckrad, Locations of Knowledge in Medieval and Early Modern Europe. Esoteric Discourse and Western Identities (Brill’s Studies in Intellectual History 186; Leiden & Boston: Brill, 2010).

Studiile prezentate de Kocku von Stuckrad în acest volum fac parte din cercetările efectuate în perioada dintre 2003 și 2009 când a funcționat la Universitatea din Amsterdam. Mai precis, din perioada când a fost unul dintre membrii celebrului centru History of Hermetic Philosophy and Related Currents, condus de profesorul Wouter J. Hanegraaff.

Autorul are în vedere în aceste pagini culturile cunoașterii. Acestea formează după cum știm de câteva decenii, un domeniu de cercetare academic cunoscut ca esoterism occidental și care a fost dezvoltat intens în centrele universitare din Paris, Amsterdam, Groningen, Rice (S.U.A) și Exeter (Marea Britanie). Esoterismul occidental are în paginile acestui volum un sens nuanțat și neutru. Această neutralitate face ca magia, hermetismul, astrologia, alchimia sau Cabala să fie incluse în ceea ce autorul desemnează prin „discursul esoteric al culturii occidentale.”

Kocku von Stuckrad declară deschis că a scris Locations of Knowledge pentru a arăta dinamica unor procese culturale și a vizat clarificarea problemelor care reies din analiza acestora. Baza teoretică a investigației sale este filtrată din operele unor autori influenți ca Foucault, Bourdieu sau Rorty. Autorul folosește cu precădere conceptele de discurs, formațiuni discursive, evenimente discursive, câmp, rețea, transfer, moment sau interferență. Ele sunt instrumentele analitice menite să-l ajute să delimiteze cât mai mult funcția pe care o are esotericul în cadrul larg al dinamicii istoriei culturii și religiei europene. Se observă în lectura volumului, meticulozitatea și detalierile cu care sunt subliniate  operațiunile discursive la lucru în cultura occidentală.

Abordarea autorului este structurată metodologic pe trei planuri: primul, are un caracter istoric, deoarece nu se poate opera fără materialul istoric (iar von Stuckrad include aici tot ce se poate înțelege prin exempla); al doilea, cel al nivelului interpretativ, în care autorul se folosește de registrul dublu al pluralismului. Al treilea, cuprinde o privire critică asupra categoriilor dezvoltate neîncetat de imaginația istorică.

În Locations of Knowledge, autorul vrea să demonstreze că structurile esoterice ale culturii occidentale nu au fost marginalizate, chiar dacă opinia generală a dezvoltat constant această direcție. Kocku von Stuckrad afirmă, dinspre perspectiva structuralistă pe care o re-evaluează și aplică, că discursul esoteric este cel care asigură cadrul analitic esențial pentru revelarea genealogiilor identităților aflate în competiția plurală a cunoașterii.

Volumul este alcătuit din trei părți. Prima parte schițează și dezvoltă cadrul necesar pentru analiză. Este prezentarea modalității de integrare a studiului discursurilor esoterice în cercetarea generală a istoriei europene a religiei. Kocku von Stuckrad elaborează aici ceea ce înțelege prin pluralismul dublu: detalierea pluralismului convingerilor religioase, iar apoi descrie construcțiile tradiției. Acesta este contextul în care sunt incluse adaosurile istoriografice (adică metoda tradițională folosită cu precădere atunci când e analizată istoria religiei în Europa) și abordările integrative (adică modelul alternativ aplicat din perspectiva pluralismului religios). Pentru ca în finalul acestei părți să fie detaliată teza sa despre pluralismul reclamărilor cunoașterii, acestea fiind localizate în variate sub-sisteme culturale ale societății europene.

În a doua parte a Locations of Knowledge, autorul clarifică rolul avut de „momentele critice” existente între sistemele religioase europene. Apoi identifică un număr de „pasiuni comune” care au apărut în cursul dezvoltării filosofiei, științei și religiei europene dintre anii 1200 și 1800.

Ultima parte a cărții se ocupă de „momentele” care au fost înțelese de diferență și, în același timp, de legătură între variatele și complexele sisteme ale societății europene. Cu alte cuvinte, este vizată perpetua căutare a „cunoașterii perfecte”. Aceasta a avut un impact major asupra multor domenii de activitate de-a lungul Occidentului medieval și modern.

Ambiția lui von Stuckrad a fost aceea de a încadra discursul academic despre esoterism în analiza generală a istoriei europene a religiei. Acest lucru era de dorit deoarece atunci când se vorbește despre esoterism, din perspectivă istorică, avem în vedere întotdeauna procesele identitare aflate în formare și, concomitent, toate pretențiile de cunoaștere aflate într-o neobosită competiție. Locations of Knowledge reușește să fie schița unui model alternativ de interpretare bazat pe idea de pluralism religios și arată în paginile sale o puternică angajare critică a strategiilor singularizării.

Recenzii aici și aici.

Petru Moldovan, RuG

Advertisements

About Petru Moldovan

History of religions and much more...

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Information

This entry was posted on 26/03/2015 by in bifolium.
%d bloggers like this: