Bifolium

Note Biblice și Patristice

Despre eros în mistica iudaică

9780300108323

NOTĂ | Moshe Idel ne propune prin Cabala şi eros (Bucureşti: Hasefer, 2004) o abordare a problemei erosului în mistica iudaică, cu alte cuvinte în literatura cabalistică.

În una din principalele teorii propuse aici, Moshe Idel susţine că în câteva din direcţiile majore ale Cabalei medievale şi ale hasidismului aşkenaz, identificarea unui rol important al unei puteri divine creează o polaritate între aceasta şi o putere divină masculină, polaritate conciliată prin ritualul evreiesc. Ritualul era interpretat ca fiind sursa unei întâlniri erotice şi sexuale dintre aceste puteri, asigurând astfel o stare unificatoare a tărâmului divin. Plecând de aici Moshe Idel observă modalitatea erotică îndrăzneaţă în care era interpretat ritmul vieţii intradivine, astfel că principalele şcoli cabalistice descriau modurile de participare la acest ritm şi de influenţare prin practicarea serviciului religios.

Trebuie evidenţiat faptul că Moshe Idel se apropie în consideraţiile sale de scrierile unei elite. Astfel, concepţiile reflectate sunt ale elitei, iar ele sunt exprimate de cele mai multe ori pentru elită; de aceea se consideră că privesc mai degrabă idealuri şi nu comportamente care ar caracteriza un grup social sau altul. Pe parcursul acestei lucrări Moshe Idel urmăreşte modalităţile de conceptalizare, sau imaginarul religios. În abordarea sa porneşte de la presupunerea că în diversele literaturi cabaliste sau hasidice nu există o singură concepţie de tip monolitic despre iubire, dar mai ales că aceste concepţii nu au avut în istorie o evoluţie lineară.

În analiza sa Moshe Idel distinge clar între agape, iubire dezinteresată – care va desemna atitudinea ce indică o atracţie faţă de Dumnezeu sau fiinţe umane, dar este lipsită de impulsurile libidinale, şi eros prin care înţelege desemnarea unui complex de sentimente, elaborări ontologice şi forme de comportament ce se pot întâlni într-o anumită cultură. Acesta este locul unde se poate modela impulsul care duce la stabilirea de contacte sexuale/ emoţionale/ fizice/ spirituale între două entităţi. Dacă acest impuls duce la consumare fizică, atunci aceasta poate fi denumită sex, dar dacă se află în plan spiritual atunci poate fi descrisă ca iubire platonică sau experienţă mistică.

Moshe Idel identifică în gândirea evreiască medievală două impulsuri teologice marcante. Primul încearcă să dea imagisticii şi proceselor sexuale o mai mare importanţă pentru descrierea, înţelegerea şi crearea unui impact asupra lumii divine, cu o mare preponderenţă în Cabala teozofic-teurgică; însă în ceea ce priveşte Cabala extatică, de exemplu, Moshe Idel observă faptul că exista o tendinţă de desexualizare a naturii divinităţii. Impulsul de sexualizare a dus la generarea unor structuri divine complexe şi dinamice care au fost numite teozofii, unde „schimbul” sau „procesele metabolice” dintre planul divin şi cel uman sunt marcante. Prin complexa şi minuţioasa analiză pe care Moshe Idel o întreprinde autorul propune o distincţie clarificatoare pentru variatele tipuri de erotism: androginitate, etno-erotism, cosmo-erotism, crono-erotism, topo-erotism.

După cum se poate observa şi din celelalte lucrări semnate de Moshe Idel, concepţia sa asupra dinamicii misticii iudaice reiese clar evidenţă. Astfel, el afirmă că literatura cabalistă de la finele secolului al XII-lea a debutat cu sisteme teozofice diferite, dar bine definite, care au continuat cu elaborări de tip sistemic şi inovator, ce au permis crearea unor tipuri diferite de formule complexe în care au fost combinate diferite tradiţii independente. Acest lucru a fost posibil, susţine Moshe Idel, deoarece în orice literatură de tip tradiţional diversitatea iniţială duce în mod evident la un grad mai înalt de complexitate conceptuală.

Ne este propusă existenţa unor forme corelaţionale de teologii evreieşti, care nu înfăţişează tărâmul divin ca parte a unei cunoaşteri statice, cât mai degrabă făcând parte dintr-o serie de sisteme mai complexe care includ moduri de acţiune inspirate de natura specifică a puterilor divine aflate într-o interacţiune dinamică. Se poate observa motivul pentru care înţelegerea centralităţii îndeplinirii ritualului este esenţială în analiza principalelor şcoli ale Cabalei, şi anume cele numite teozofic-teurgice.

Una din principalele caracteristici ale Cabalei teozofic-teurgice este importanţa acordată teoriei intradivine referitoare la eros şi sex, şi care e numită de autor teoerotism.

Prezenţa imaginarului erotic, în opinia lui Moshe Idel, nu reflectă o atitudine pozitivă faţă de sex, dar nici nu demonstrează ideea că iudaismul ar fi o cultură a erosului, una care a evoluat spre un cult orientat înspre femininul divin, idee directoare în această lucrare. Numai că, după cum spune Moshe Idel, accentul pus pe importanţa rădăcinilor binitare ale Cabalei teozofice poate deschide drumul spre o mai bună înţelegere a procesului de sexualizare care a avut loc în contextul unei viziuni binitare sau diteiste deja existente. Astfel, cu toate că existau o mulţime de sisteme binitare încă de la primii cabalişti, unul dintre acestea care a câştigat o poziţie centrală în teoriile cabaliste cu referire la cea de a opta şi a zecea sefira care a dobândit polaritatea sexuală bărbat/ femeie deja existentă în sursele evreieşti antecedente. Cabala teozofică rescrie astfel, într-o anumită măsură, pentru Moshe Idel, iudaismul biblic şi rabinic în termeni preistorici, mitici, cu puternice conotaţii erotice.

Cu o privire generală Moshe Idel consideră că situaţiile istorice, alături de cele cu caracter naţional, au avut un impact asupra modului în care lumea divină trebuie imaginată, iar aceste configuraţii divine trebuie înţelese ca parte a unei serii de încercări speculative de a înţelege conceptele divinităţilor ce nu sunt sisteme închise în sine, ci unele care exprimă anumite forme de logică care au menirea de a da sens lumii umane şi ritualurilor religioase. Astfel, o contribuţie majoră a Cabalei teozofice la iudaism o constituie punerea în relief a unor moduri de gândire teologică şi mitică ce includ puteri feminine care fac parte din drame importante pentru ordinea şi dinamica planului divin alături de cel uman.

Pentru o înţelegere cât mai bună a variatelor roluri jucate de feminitate şi sexualitate în literatura cabalistică, Moshe Idel susţine ideea apelării la teoriile complexităţii, deoarece permit curente semnificative de încrucişare şi sinteze între acestea. Din punctul de vedere al autorului este importantă explorarea afinităţilor explicite dintre ritualuri şi diferitele supra-structuri, şi nu căutarea doar a uneia singure de tip unitar pentru întreaga literatură cabalistică. Numai din acest punct de vedere se poate afirma că individual sau naţional, personalist sau cosmic, intelectual sau emoţional, senzual sau platonic – rolul erosului în sens larg a fost cardinal pentru acest tip de literatură mistică. Moshe Idel ajunge la concluzia că erosul şi practicile erotice sunt parte a unei mai largi încercări de a înălţa actele religioase prin clădirea unor construcţii ontologice mai vaste, pe care le reflectă dar le şi consolidează.

Prin această lucrare distinsul autor reuşeşte să aducă mai multă lumină asupra Cabalei şi erosului în cadrul iudaismului din perspectiva literaturii sale elitiste de tip mistic evidenţiind pertinent diferitele atitudini sistemice.

Recenzie publicată aici.

Petru Moldovan

Advertisements

About Petru Moldovan

History of religions and much more...

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Information

This entry was posted on 04/08/2014 by in Iudaism, Mistica iudaica, Moshe Idel, Petru Moldovan, Recenzie.
%d bloggers like this: