Bifolium

Note Biblice și Patristice

Creștinismul în Gaza în Antichitatea târzie: tranziția de la cultura păgână la cea creștină

17820

NOTĂ | Brouria Bitton Ashkelony & Aryeh Kofsky (eds.). Christian Gaza in Late Antiquity. Jerusalem Studies in Religion and Culture 3; Leiden: Brill, 2004.

Din seria prezentărilor dedicată cercetătoarei Brouria Bitton Ashkelony, următorul volum asupra căruia vreau să mă opresc, deși publicat acum 10 ani, este cel despre Gaza creștină în Antichitatea târzie.

Volumul de față nu este un volum de autor, ci unul editat împreună cu Aryeh Kofsky, actual profesor de religie comparată la Universitatea din Haifa, Israel, și este rezultatul unei conferințe despre creștinismul din regiunea Gaza, ținută în Ierusalim și Gaza, în anul 2000.

Volumul cuprinde studii semnate de importanți cercetători în domeniul istoriei și teologiei creștine din Antichitatea târzie: Lorenzo Perrone, Lucien Regnault, Brouria Bitton Ashkelony și alții, dedicate unor teme variate, care cuprind atât noțiuni istorice, geografice, administrative (studiul semnat de Leah di Segni: „The Territory of Gaza: Notes of Historical Geography”, pp. 41-61), elemente care țin de cultura precreștină a Gazei (Nicole Belayche, „Pagan Festivals in Fourth-Century Gaza”, pp. 5-23; Zeev Weiss, „Games and Spectacles in Ancient Gaza: Performances for the Masses Held in Buildings Now Lost”, pp. 23-41), arheologice (Yizhar Hirschefeld, „The Monasteries of Gaza: An Archaeological Review”, pp. 61-89), teologice (Jan-Eric Steppa, „Heresy and Orthodoxy: The Anti-Chalcedonian Hagiography of John Rufus”, pp. 89-107), de spiritualitate creștină (B. B. Ashkelony, „Imitatio Mosis and Pilgrimage in the Life of Peter the Iberian, pp. 107-131; ”Lorenzo Perrone, „The Necessity of Advice: Spiritual Direction as a School of Christianity in the Correspondence of Barsanuphius and John of Gaza”, pp. 131-151), de istorie a monahismului din Gaza (studiile semnate de Lucien Regnault și Aryeh Kofsky), de istorie a contoverselor dogmatice (Daniel Hombergen, „Barsanuphius and John of Gaza and the Origenist Controversy, pp. 173-183”), de elitele creștine/ecleziastice și necreștine/seculare – dar și de corespondențele dintre acestea – din Gaza secolelor V-VI, așa cum apar ele relatate la retorul Choricius și la istoricul Procopius din Gaza (studiile semnate de Yakov Ashkenazi, respectiv, Rina Talgam).

Volumul editat de cei doi cercetători este unitar, în ciuda varietății temelor abordate, editorii afirmând în introducere următoarele: „Gaza și mediile sale erau ultimul bastion păgân din Palestina în Antichitatea târzie. De la începutul secolului al V-lea înainte, orașul s-a dezvoltat într-un înfloritor centru creștin, cu o celebră școală de retorică și o comunitate monastică de frunte (…). Nu este întâmplător faptul că volumul se deschide cu un studiu despre cultura păgână din Gaza. Spectacolele și festivalurile păgâne au supraviețuit bine în perioada creștină a orașului, formându-i viața publică într-o sinteză unică dintre lumea nouă și cea veche” (p. 1).

Astfel, volumul prezintă tranziția regiunii Gaza de la cultura păgână pănă la cultura creștină-monastică (inclusiv perioada anti-calcedoniană a Gazei) și la receptarea acesteia în sursele vremii.

Utilitatea volumului pentru cercetătorii în domeniul istoriei creștinismului palestinian, neglijat aproape în totalitate în lumea academică românească, nu mai are nevoie de nici un argument.

Cătălin Dan Necșa, Leiden University (LUCAS)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: