Bifolium

Note Biblice și Patristice

Monahismul din Gaza în Antichitatea târzie (sec. IV-VII)

gaza
NOTĂ
| Brouria Bitton Ashkelony & Aryeh Kofsky. The Monastic School of Gaza. Supplements to Vigiliae Christianae 78; Leiden: Brill, 2006.

Studiul de față este dedicat culturii și istoriei monastice din Gaza în Antichitatea târzie (sec. IV – VII). Studiul se canalizează pe mai multe direcții: dezvoltarea istorică a comunității din Gaza, analiza contextului spiritual și intelectual al acestei comunități, consolidarea centrului monastic din Gaza, faza anti-calcedoniană, apogeul comunității în sec. VI.

Capitolul I este dedicat începuturilor monahismului în Gaza odată cu Ilarion, cunoscut ca fondatorul monahismului palestinian, alături de Hariton. Sursele folosite sunt Viața lui Hariton, Viața lui Ilarion scrisă de Ieronim, Sozomen, Istoria bisericească. Autorii discută însă și problema surselor lui Ieronim și Sozomen, niciunul dintre ei necunoscându-l pe Ilarion (Sozomen și-a scris cartea în 440, iar Ieronim după 20 de ani de la moartea lui Ilarion în 370). Sursa se pare că ar fi o scurtă biografie a lui Ilarion, scrisă de Epifanie al Salaminei (născut în Eleutheropolis, în apropiere de Gaza, Epifanie l-a cunoscut personal pe Ilarion și i-a devenit ucenic). Alte personalități marcante ale monahismului din Gaza, discutate în studiu sunt: Silvanus, Zeno, Abba Isaia, Petru Iberianul și ucenicii săi. Odată cu Petru Iberianul, iar mai apoi cu Sever, centrul monastic din Gaza intră în faza anti-calcedoniană (p. 25).

Următoarea fază, calcedoniană, a centrului monastic din Gaza, discutată în acest capitol, începe cu Varsanufie și Ioan, a căror corespondență a constituit o sursă principală pentru monahismul bizantin, în ciuda faptului că nu avem foarte multe date biografice despre acești doi monahi (p. 38). Corespondența dintre Varsanufie și Ioan și diferiți laici atinge toate domeniile vieții și conturează o imagine clară a autorității spirituale a omului sfânt, la care ucenicii se duc nu numai pentru chestiuni spirituale, ci și pentru orice problemă a vieții cotidiene. Astfel, autorii concluzionează că această colecție a avut un impact nu numai în centrul monastic din Gaza, ci și în societatea palestiniană creștină a secolului VI în întregul ei (p. 39).

Capitolele II și III sunt dedicate lui Petru Iberianul și fazei anti-calcedoniene a școlii monastice din Gaza, respectiv Vieții lui Petru Iberianul și ideii de călătorie sacră (pelerinaj) cu laitmotivul imitatio Moses.

Capitolele IV și V revin asupra lui Varsanufie și Ioan, accentul fiind pus nu pe dezvoltarea istorică a centrului din Gaza, ci pe cea spirituală. Aceste capitole sunt de fapt o analiză a temelor principale din corespondența dintre Varsanufie și Ioan.

Capitolul VI este intitulat „utilitatea păcatului” și discută câteva aspecte teoretice și practice referitoare la păcat în gândirea a trei generații din școala monastică din Gaza (p. 128), și anume: Asceticon­-ul lui Abba Isaia, corespondența dintre Varsanufie și Ioan și Instrucțiunile lui Dorotei din Gaza.

Capitolul VII este dedicat necesității penitenței/pocăinței (metanoia), iar capitolul VIII, exercițiului spiritual al continuei vorbiri a minții cu Dumnezeu (de origine evagriană).

Capitolul IX se ocupă de viața cotidiană a comunității monastice din Gaza, iar în capitolul X sunt tratate aspecte sociologice ale comunității, fiind folosiți ca surse, în majoritatea temelor tratate, acceași autori (Abba Isaia, Varsanufie și Ioan, Dorotei).

Ultimul capitol revine asupra fazei anti-calcedoniene a comunității din Gaza și se ocupă soarta acestei comunități, după ce Gaza a acceptat cristologia calcedoniană.

Concluziile autorilor se referă la contrastul dintre caracterul unidimensional al literaturii hagiografice din Deșertul Iudeii și literatura monastică și hagiografică a centrului din Gaza, care are un caracter compozit, făcând imposibilă o reconstrucție detaliată și unitară a profilului spiritual și intelectual al acestui centru monastic (p. 224).

 Cătălin Dan Necșa, Leiden University (LUCAS)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: