Bifolium

Note Biblice și Patristice

Moshe Idel şi detaliile perspectivismului

idel

NOTĂ | Una dintre cele mai recente cărţi ale profesorului Moshe Idel care a apărut pe scena academică americană este Old Worlds, New Mirrors: On Jewish Mysticism and Twentieth-Century Thought (Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 2010). După cum ne-a obişnuit, Moshe Idel ne surprinde constant cu studiile sale în expansiune şi mereu într-o lărgire a orizonturilor metodologice şi tematice. Prin intermediul acestei lucrări autorul reuşeşte să detalieze şi să nuanţeze o sumă de idei amintite mai mult sau mai puţin detaliat în unele din lucrările sale din ultimii ani.

Scrierile lui profesorului Moshe Idel, după cum putem vedea din cele traduse în limba română, au calitatea de a oferi mult mai mult decât conţinutul academic aferent temelor de cercetare specifice sferei gândirii şi misticii iudaice. Tot sub semnul unei constanţe metodologice, abordarea lui Moshe Idel a tins tot mai mult spre o înscriere în sfera „perspectivismului”[i].

Autorul consideră că, în general, evenimentelor mundane le trebuie evidenţiată cu precădere multidimensionalitatea, iar accentul cade pe abordarea metodologiilor multiple cuprinse în conceptul de perspectivism vehiculat şi în recenta lucrare Old Worlds, New Mirrors, deoarece asigură, fără îndoială, o mai bună surprindere a dimensiunilor lor.

Prin Old Worlds, New Mirrors ni se oferă o imagine complexă a preocupărilor unor intelectuali evrei şi apropierea sau tangenţa lor cu iudaismul. Dacă în lucrările sale anterioare Idel aduce des în discuţie anumiţi autori contemporani care gravitau în jurul studiilor iudaice, aici este locul în care viziunea sa asupra „cercetării” fenomenului iudaic contemporan trece dincolo de trasarea unei schiţe ideatice. Ajunge acum să clarifice aspecte care până la Old Worlds, New Mirrors erau doar punctate succint în cărţile sale extrem de tehnice.

Arhitectonica lucrării Old Worlds, New Mirrors este cvadruplă şi debutează cu o introducere densă, explicativă, specifică scriiturii lui Moshe Idel, în care îşi precizează problematica. Partea întâi se axează pe o prezentare interpretativă a unor trăsături specifice la trei gânditori: Arnaldo Momigliano[ii], Eric Voegelin şi George Steiner şi relaţia lor cu iudaismul. Partea a doua îi este dedicată în întregime lui Gershom Scholem. Ilustrului său predecesor îi propune o analiză tripartită: una privitoare la funcţia avută de simboluri pentru Scholem, la poziţia mediană a lui Scholem între Molitor şi Kafka, precum şi despre atitudinea lui Scholem faţă de gnosticism şi mesianism. Partea a treia oferă o discuţie cuprinzătoare a modalităţilor de percepere de către unii din gânditorii secolului al XX-lea a Cabalei, de la Franz Rosenzweig, Walter Benjamin, Paul Celan la Jacques Derrida[iii]. În ultima parte a lucrării, Moshe Idel păstrează un spaţiu important pentru detalierea unor opinii despre hasidism la Martin Buber sau la A. Heschel[iv].

Old Worlds, New Mirrors este locul unde Moshe Idel îşi reafirmă poziţia conform căreia pentru prezentarea dezvoltării Cabalei nu este suficientă ideea unei singure istorii, psihologii sau fenomenologii, datorită complexităţii specifice acestui fenomen. Este imposibilă, afirmă autorul, o reducere a iudaismului la o poziţie teologică unică. Multiplicitatea discursurilor existente demonstrează fără îndoială dinamica dezvoltărilor care au avut loc în iudaism, precum şi rolul secundar al teologiei în practica religioasă.

Critica „metodologiilor” sau „operelor”, afirmă Idel, este necesară şi chiar inevitabilă în cercetare, însă depinde în cea mai mare parte de specificitatea abordării adoptate. Astfel, ni se propune acel tip de abordare aflat în proximitatea „interogării” şi care ţinteşte punctele slabe ale unei teorii sau alteia, nu „adevărul” ei. Această manieră interogativă, consideră Idel, presupune doar dialogul cu teoriile în cauză. Ea nu are ca obiectiv o eventuală explicaţie „corectă” care ar trebui să ajungă la o înlocuire a lor. Mai mult, în analizele din Old Worlds, New Mirrors, precum şi în celelalte lucrări, autorul afirmă perpetua căutare şi evidenţiere a varietăţii surselor conceptuale care au alimentat o şcoală cabalistică sau hasidică sau un sistem ori un gânditor individual. Acesta este şi motivul pentru care asumă existenţa şi coexistenţa unor explicaţii diferite pentru acelaşi fenomen care să nu se invalideze reciproc.

Old Worlds, New Mirrors nu este, în principiu, o carte despre metodologie, ci una în care se prezintă abordări, metodologii şi se întrevăd alte „perspective”. Din incitantele pagini ale acestei lucrări putem scoate în evidenţă calitatea ei de a fi esenţială în surprinderea unor noi aspecte ale gândirii lui Moshe Idel. Aşa cum putem desprinde din analiza sa că savanţii discutaţi în capitolele acestei cărţi fac parte din ceea ce se poate numi „noua elită evreiască”, care este una academică, din aceasta face parte inevitabil şi autorul.

În final, la fel ca şi în cazurile anterioare în care prezentam cele mai recente lucrări ale profesorului Moshe Idel, nu putem decât să sperăm că Old Worlds, New Mirrors va fi în cel mai scurt timp tradusă şi în limba română.

 

[i] Vezi detalii în lucrarea lui Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască. Stâlpi, linii, scări (Iaşi: Polirom, 2008. Trad. Maria-Magdalena Anghelescu).

[ii] Vezi şi Moshe Idel, „Arnaldo Momigliano and Gershom Scholem on Jewish History and Tradition”. In Momigliano and Antiquarianism. Foundations of the Modern Cultural Sciences. Edited by Peter N. Miller (Toronto: University of Toronto Press, 2007): 312-333.

[iii] Privitor la Derrida vezi şi Moshe Idel, „Jaques Derrida and Kabbalistic Sources”. In Judeities: Questions for Jacques Derrida. Edited by Bettina Bergo, Joseph Cohen, and Raphael Zagury-Orly (New York: Fordham University Press, 2007): 111-130

[iv] Vezi şi Moshe Idel, „Hermeneutics in Hasidism”. In Hebrew Bible/ Old Testament: The History of Its Interpretation. II. From the Renaissance to the Enlightenment. Edited by Magne Saebo (Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 2008): 943-952.

Petru Moldovan

Advertisements

About Petru Moldovan

History of religions and much more...

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Information

This entry was posted on 07/07/2014 by in Iudaism, Mistica iudaica, Moshe Idel, Petru Moldovan and tagged , , .
%d bloggers like this: