Bifolium

Note Biblice și Patristice

Despre pelerinaj în Antichitatea târzie

ES

NOTĂ | Brouria Bitton-Ashkelony, Encountering the Sacred: The Debate on Christian Pilgrimage in Late Antiquity. The Transformation of Classical Heritage 38; Berkeley/Los Angeles/London: University of California Press, 2005.

Brouria Bitton-Ashkelony este, din 2013, directorul Departamentului de Religii Comparate din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim, iar din 2010, director al Centrului de Studii ale Creștinismului, din cadrul aceleiași universități. Cartea de față are la bază teza sa de doctorat, susținută în 1996 la Universitatea Ebraică din Ierusalim, sub îndrumarea renumitului profesor Guy Stroumsa.

Ipoteza principală a cărții este, așa cum spune autoarea încă din introducere, faptul că pelerinajul creștin în Antichitatea târzie, fie că este vorba de un om sfânt, de mormintele martirilor sau ale sfinților sau de locurile sfinte din Palestina, reprezenta expresia unui fenomen religios care a evoluat în secolele III și IV în societatea creștină sub forma întâlnirii cu sacrul, aceste locuri fiind de fapt centre hierofanice și kratofanice (pp. 5-6; autoarea citează aici pe Eliade, Meslin, Dupront), fiind mai mult decât expresia unei religiozități populare.

Deși Ierusalimul și locurile sfinte din Palestina aveau o importanță crucială, cartea nu se ocupă în mod special de acestea, ci examinează modul în care scriitori creștini din acea perioadă au perceput și reacționat la ideea de întâlnire cu sacrul, în variatele lui manifestări. Axa principală a studiului este deci atitudinea scriitorilor creștini față de natura spațiului sacru, iar nu de localizările geografice ale acestui spațiu (p. 7).

După o introducere generală în tema pelerinajului din acea periodă și o prezentare a pricipalilor cercetători care s-au ocupat de acest fenomen, autoarea pornește de la întrebarea: care a fost răspunsul intelectualilor creștini cu privire la această răspândită practică religioasă, pelerinajul, pe care Noul Testament nu o impunea celor credincioși?

Capitolul 1 se ocupă de atitudinea lui Vasile al Cezareei și Grogorie de Nyssa față de pelerinaj și arată că aceștia promovau cultul martirilor, ei înșiși participând și încurajând pe creștini să participe la aceste ritualuri (p. 33). Principala sursă pentru studierea temei pelerinajului la Sf. Vasile o reprezintă scrisorile sale (p. 34 ș.u.), iar la Sf. Grigorie de Nyssa, predicile sale dedicate martirilor, celor 40 de martiri din Sebastia și lui Teodor Martirul (p. 35).

Următoarele două capitole sunt dedicate lui Ieronim (cap. 2) și Augustin (cap. 3). Ieronim, în calitate de comentator al Scripturii, acordă o importanță deosebită topografiei Palestinei și sensului pedagogic vizitării locurilor biblice. De asemenea, așa cum va face și Augustin, oferă o interpretare spirituală locurilor biblice, care prefigurează caractere și evenimente din Noul Testament (p. 68; două documente importante sunt Scrisoarea 46 către Marcela din 386 și Scrisoarea 58 către Paulinus de Nola din 395).

Cea mai importantă scriere în apărarea cultului martirilor și, implicit, a pelerinajelor, rămâne Contra Vigilantium (pp. 97-105), care susținea că cultul adus martirilor este o formă de idolatrie. Ieronim face aici distincția între adorare și honorare, plasând cultul creștin pe două niveluri.

Augustin însă, oferă o interpretare mult mai spirituală pelerinajului, la el lipsind dimensiunea geografică a pelerinajelor și a cultului martirilor, aspectul pe care pune accentul fiind comportamentul pios al credincioșilor, iar nu locul însuși (p. 139).

Capitolul 4 este dedicat literaturii monastice (Pratum Spirituale, Apophtegmata patrum etc.) și sunt discutate concepte ca xeniteia, hesychia și paideia, și autori ca Atanasie al Alexandriei (Viața Sf. Antonie), Evagrie Ponticul, Theodoret de Cyr.

Ultimul capitol, 5, este consacrat discuției despre pelerinaj local vs. pelerinaj central.

Cartea este fără îndoială o capodoperă în domeniul istoriei creștinismului timpuriu, autoarea dovedind o excelentă stăpânire a surselor grecești, latinești, dar și siriace și palestiniene, și oferă o fascinantă călătorie în lumea creștină atât de variată a Antichității târzii.

Volumul, aici.

Recenzii:

Bryn Mawr Classical Review (aici)
Zeitschrift Fur Antikes Christentum (aici)

Cătălin Dan Necșa, Leiden University (LUCAS)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: