Bifolium

Note Biblice și Patristice

Contextul social al Oracolelor Sibiline

11261

NOTĂ| Rieuwerd Buitenwerf. Book III of the Sibylline Oracles and Its Social Setting. With an Introduction, Translation and Commentary. Studia in Veteris Testamenti Pseudepigrapha 17; Leiden, Boston: Brill, 2003.

Această monografie reprezintă teza de doctorat a autorului, scrisă sub îndrumarea lui H.J. de Jonge și J. Tromp la Leiden și este acum  cea mai recentă monografie despre cartea a treia a Oracolelor Sibiline (urmându-i lui V. Nikiprowetzky, La troisième Sibylle). Pe scurt, colecția Or. Sib. (12 cărți, numerotate de la 1-8 și de la 11-14), în forma în care a fost păstrată, este un amalgam din materiale de origine păgână, iudaică și creștină, datând între secolele II î.Chr. și aprox. IV d.Chr. E important de subliniat că aceste materiale sunt mărturia unei lucrări întru totul sincretice, care a evoluat în diverse stagii și a marcat o dezvoltare graduală a colecției.

În prima parte a volumului, Buitenwerf oferă o analiză extensivă a literaturii de specialitate în acest domeniu începând cu sec. XVI (Xystus Betuleius, Sebastian Castellio, Johannes Opsopoeus) până în prezent (cei mai recenți editori ai Or. Sib. sunt A. Rzach, J. Geffcken, A. Kurfeß și J.D. Gauger). E interesant de notat faptul că abia în secolul XIX, Or. Sib. au început să fie analizate critic fragment cu fragment, lăsându-se deoparte așa-zisa lor (incontestabilă) „unitate”. Autorul continuă cu un studiu detaliat al tradiției manuscriselor și al citatelor Or. Sib. în literatura creștină timpurie (Teofil din Antiohia, Clement din Alexandria, Pseudo-Iustin, Lactanțiu, etc.), retrasând în baza lor o imagine clară a dezvoltării acestei colecții. Punctând mai ales locul cărții a treia în cadrul colecției, Buitenwerf susține că varianta inițială a acesteia cuprindea Or. Sib. frag. i, iii, și Or. Sib. 3.93-829, dar nu Or. Sib. 3.1-92. Mai mult, deși a supraviețuit doar în manuscrise creștine, autorul consideră cartea a treia de origine iudaică, scrisă cândva între 80 și 40 î.Chr, în Asia Mică (în opoziție cu J.J. Collins, care preferă proveniența egipteană).

În partea a doua a volumului, autorul analizează detaliat pasajele care au supraviețuit din Or. Sib. 3. Buitenwerf structurează cartea în 6 secțiuni – (1) Frag. i., (2) Frag. iii. și Or. Sib. 3.93-161, (3) Or. Sib. 3.162-195, (4) Or. Sib. 3.196-294, (5) Or. Sib. 3.295-488, (6) Or. Sib. 3.489-829 – pe care le urmărește în această ordine, adăugând o traducere a acestora, urmată de note extensive.

În ultima parte a volumului, Buitenwerf discută funcția cărții a treia în contextul socio-istoric în care a fost produsă și a circulat. Dincolo de funcția ei politică (determinată de atitudinea autorului față de locuitorii greci ai Asiei Mici și față de conducerea romană), subliniată deja de J.J. Collins, Buitenwerf evidențiază pregnanța mesajului etic și religios în evaluarea intenției autorului, a funcției acestei cărți și a posibililor ei adresanți.

Volumul, aici.

Recenzie:

Journal for the Study of the Pseudepigrapha, aici.

Mădălina Țoca, KU Leuven

Advertisements

2 comments on “Contextul social al Oracolelor Sibiline

  1. Ionut Bancila
    01/07/2014

    Multumim pentru prezentare ! A se vedea si recenta Teza de Doctorat sustinuta la Berlin de Debrah Jacobs (2011-2012), disponibila aici:
    http://edoc.hu-berlin.de/dissertationen/jacobs-deborah-2012-12-05/PDF/jacobs.pdf

  2. Madalina Toca
    01/07/2014

    Multumesc pentru semnalare!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: